Consiliul
Județean Cluj
Între Pământ și Cer, arta monumentală a lui Eugen Petri

„Cred că sculptura reprezintă o relație intimă cu pământul. De fapt, o împământare a trupului, a ideilor proprii prin arta manuală de anvergură, un dialog cu viscerele tectonice ce îngăduie sculptorului ca, prin misia lui precisă, să creeze legătura cu cerul prin construcția unui obiect în ascensiune”, spune Eugen Petri, artistul care ilustrează prezenta ediție a Tribunei. Printre puținii creatori de sculptură monumentală de la noi, Eugen Petri continuă, pe o linie de tradiție brâncușiană, să realizeze lucrări impresionante, atât în țară cât și în străinătate, atrăgându-și aprecieri și recunoașteri binemeritate. Poate mai multe și mai entuziaste din partea străinilor, dar aceasta este o altă temă, despre incapacitatea noastră de a ne aprecia valorile nu este nici locul nici momentul să discutăm.
Născut pe plaiuri ardelene, la Sibiu, dar stabilit în Ploiești după absolvirea facultății (Academia de Arte din București, secția sculptură, promoția 1989), Eugen Petri este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, precum și al altor prestigioase organizații de creație artistică. Amintim aici Societatea Regală Britanică a Sculptorilor, al cărei membru este din luna februarie a anului 2007, sau ISSA (International Sculpture Simposiums Alliance), unde ocupă o funcție în Consiliul de coordonare încă din 2017. În fapt, activitatea de organizare a unor simpozioane de sculptură, naționale și internaționale, este cel puțin la fel de prodigioasă precum propria activitate de creație. A contribuit la reușita unor manifestări culturale de acest fel în România (Caransebeș, Sângeorz-Băi, Slănic Moldova, Brăila, mai multe localități din Prahova etc.), dar și în străinătate, în țări precum: Ungaria, Suedia, Franța, Spania, Olanda, Israel, Palestina, Egipt, India, China, Coreea de Sud, Argentina, Malaezia sau Costa Rica. A avut expoziții personale și participări la expoziții de grup în multe orașe din România și, de asemenea, peste hotare, în Marea Britanie, Germania, Danemarca, Suedia, Italia, Elveția, până dincolo de ocean, în SUA (Michigan și Florida). Lucrările sale de artă monumentală se pot vedea, în România, la Ploiești și în alte localități din Prahova, la Caransebeș, Cârțișoara, localități din județul Bihor, dar și în străinătate: Miami (SUA), Hamburg (Germania), Ungheni, Cazangic și Cimișlia din Republica Moldova. Alte lucrări de sculptură semnate Eugen Petri se găsesc în colecții private din România, Germania, Italia, Danemarca, Franța, Suedia, Finlanda, Elveția, Grecia, Israel, Argentina, Marea Britanie, SUA etc. De asemenea, se cuvine a fi menționate câteva dintre prestigioasele premii ce i-au fost decernate de-a lungul anilor, printre care Marele Premiu „Constantin Brâncuși” pentru Sculptură, acordat de NiramArt, Madrid, Spania; Premiul „Artists Choice Woodcarving Competition”, acordat în Breckenridge, Colorado, SUA; Medalia de argint acordată de Fundatia „Der Dreiter Strasse” din Hamburg, Germania, sau Bursa „Royal British Society of Sculptors” care i-a oferit o perioadă pentru creație (septembrie – decembrie 2008) în Pietrasanta, Italia. Loc puternic încărcat de semnificație artistică, unde a creat și de unde și-a extras piatra pentru grandioasele sale opere însuși Michelangelo, o rezidență artistică încheiată cu o expoziție de mare succes la Londra. Spre deosebire de unii însingurați ai genului, sculptorul Eugen Petri a simțit întotdeauna dorința să împărtășească din tainele artei pe care o practică, atât elevilor săi de la Colegiul de Artă „Carmen Sylva” din Ploiești, cât și studenților din Palestina, de la „Al Quds University” și „Bard College”, cărora le-a predat în perioada 2012-2013.
Artistul, în realizarea sculpturilor sale, a îmblânzit diferite tipuri de materiale, de la lemn, marmură, andezit, până la granit, metal sau bronz. Chiar și gheața s-a supus modelării, artistul fiind la un moment dat unul dintre autorii sculpturilor din fascinantul Hotel de Gheață de la Bâlea Lac. Temele sale sunt cele care au frământat creatorii dintotdeauna: timpul și spațiul, mitologia, spiritualitatea, dar și încercările existențiale ale omului contemporan. Elocvente în acest sens sunt lucrările din seria cu tematică socială purtând titlul generic „Presa” („Presa globalizării”, „Presa umanității”, „Presa de cash”, „Press of stone”), realizate în andezit, marmură, bazalt sau calcar, întruchipând un instrument, o presă care strânge un volum cu ajutorul unui șurub imens, în fapt o metaforă pentru diferitele tipuri de constrângeri sociale la care individul contemporan este supus.
În arta lui Eugen Petri identificăm de asemenea o simbolistică a ascensiunii, a comunicării cu Cerul, o întoarcere la izvoare și forme primordiale, o dimensiune spirituală a formelor pure, o trimitere la o axis mundi și, în același timp, un simbol al zborului (vezi „Icar”), al transcendenței. Iar cea mai elocventă în acest sens este impresionanta procesiune verticală de îngeri din metal urcând pe o scară spre cer („Scara îngerilor”, situată în Portul cultural Cetate). Această „mișcare”, de o impresionantă și, totodată, lentă desfășurare pare o rugăciune care se suie, în toată puritatea ei, la cer. Este, de fapt, un simbol al unității dintre spirit și materie. În același loc, în imediata apropiere, un alt înger, din calcar imaculat, ia forma unui loc de șezut, o bancă al cărei spătar este însăși aripa heruvimului. În „Nașterea îngerului” piatra capătă valori tactile, îndemnând parcă la mângâierea planurilor ușor rotunjite, dar și o expresivitate misterioasă. Prin sublimarea formei și, în același timp, transformarea ei într-un simbol recognoscibil, artistul atinge o culme în năzuința sa către o dinamică adânc spirituală. Este o sculptură care-și creează propriul său spațiu mitic și care transformă în valoare spirituală forma pe care a eliberat-o de aparența sa exterioară, exprimând doar esența, sublimarea mesajului transmis de artist. Cu alte cuvinte, sculptorul a pornit de la o imagine figurativă banală pentru a ajunge, prin stilizare, decantare și sacralizare, la o formă pură, saturată de sens plastic.
Pieta în viziunea lui Eugen Petri diferă de reprezentarea temei în operele altor artiști. În primul rând, avem de-a face cu o lucrare de artă abstractă, realizată în marmură, unde renunțarea la arta convențională și la reprezentarea figurativă, trecerea de la aparență la esență prin înlăturarea tuturor amănuntelor, prin simplificare și sintetizare, creează o vitalitate organică a ansamblului. Geometria pură a formelor și liniile de forță ale compoziției, evocatoare de simboluri tulburătoare (accentele de vopsea roșie pe marmura albă), ating o adevărată măiestrie. Generatoare de profunde meditații asupra vieții, Pieta a lui Eugen Petri emoționează atât prin maiestuozitate, cât și prin forța de a proclama triumful iubirii asupra morții.
„Tata și fiul”, o lucrare care m-a dus cu gândul la seria lui George Apostu, „Germinație”, sau „Scurgerea timpului” sunt doar alte câteva opere de artă monumentală în care sculptorul rămâne aproape de existența omului, de legătura strânsă cu vechile tradiții ale creatorilor dintotdeauna. În arta lui Eugen Petri regăsim vibrația unor sentimente, a unor trăiri umane, dar și a unei dimensiuni spirituale. Este o artă a simplității, dar și a sintezei unor frământări cotidiene, așa cum este o artă a esențelor și a spiritualității, întruchipând cele mai profunde aspirații ale sufletului omenesc.