Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Moștenitorii legali

Moștenitorii legali

Moștenirea este definită ca fiind transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în ființă. Astfel că, după identificarea drepturilor și obligațiilor care compun patrimoniul lui de cujus, următorul pas este identificarea persoanelor în favoarea cărora va opera această transmitere, a persoanelor care vor culege moștenirea.
În accepțiunea Codului civil, moștenirea este construită în jurul rudeniei de sânge, vocația la moștenire aparține tuturor rudelor în viață, dar, cum este și firesc, nu toate vor ajunge să culeagă moștenirea, legiuitorul stabilind anumite reguli privind devoluțiunea legală a moștenirii.
În categoria moștenitorilor legali un loc aparte este ocupat de soțul supraviețuitor, care vine în concurs cu fiecare clasă de moștenitori, întinderea drepturilor conferite fiind influențată de succesorii alături de care culege în concret moștenirea.
Rudele defunctului vin la moștenire în ordinea claselor de moștenitori: clasa întâi compusă din descendenții; clasa a doua compusă din ascendenții privilegiați și colateralii privilegiați; clasa a treia compusă din ascendenții ordinari și clasa a patra compusă din colateralii ordinari.
Mai întâi sunt chemate la moștenire rudele din clasa întâi, iar în cazul în care nu există moștenitori în această clasă sau au renunțat la moștenire, vor fi chemate rudele din clasa a doua, iar în cazul în care nu există moștenitori sau toți moștenitorii au renunțat la drepturile succesorale, vor fi chemate rudele din clasa a treia, în lipsă, fiind chemate rudele din clasa a patra.
Clasa întâi este compusă din descendenții defunctului, din copii acestuia și urmașii lor în linie dreaptă la nesfârșit, copii, nepoții și strănepoții defunctului.
Descendenții înlătură de la moștenire celelalte rude ale defunctului. Întreaga moștenire va fi culeasă de copii sau de nepoții defunctului, frații și surorile sau părinții defunctului fiind înlăturați de la moștenire.
Dacă defunctul are mai mulți descendenți, aceștia vin la moștenire în ordinea gradelor de rudenie, copii defunctului înlăturând de la moștenire nepoții și strănepoții acestuia. Dacă de cujus, a avut trei fii, care la rândul lor au cate un copil, nepoți ai defunctului, moștenirea va fi culeasă de fii defunctului și nu de nepoții acestuia.
De la regula enunțată întâlnim o excepția în cazul reprezentării succesorale. Astfel, întorcându-ne la exemplul anterior, dacă unul dintre cei trei fii ai lui de cujus ar fi decedat în timpul vieții lui de cujus, moștenirea acestuia din urmă va fi împărțită de cei doi fii și nepotul său, copilul fiului decedat.
Descendenții nu înlătură de la moștenire soțul supraviețuitor al lui de cujus, ci culeg moștenirea în concurs cu acesta. Soțul supraviețuitor va culege cota de ¼ din masa succesorală, iar diferența da ¾ revine clasei întâi de moștenitori, urmând a fi împărțită între descendenți.
De regulă, descendenții au o parte egală din moștenire, exceptând cazul în care vin la moștenire prin reprezentare succesorală, caz în care moștenirea se va împărți pe tulpini.
Să presupunem că la data de 05.05.2015 a survenit decesul lui D, care a avut o soție supraviețuitoare SS și trei copii, A; B; C, care a decedat la data de 04.04.2014, având doi copii C1 și C2.
Moștenirea lui D se va împărți între copii acestuia, A, B și soția supraviețuitoare, SS. Însă cum unul din copii acestuia, C, a decedat înaintea lui D, copii acestuia C1 și C2 vor veni la moștenirea bunicului lor D prin reprezentare succesorală.
Astfel, soția supraviețuitoare, SS, va culege cota de ¼ din moștenire, iar cota de ¾ revine descendenților A, B, C1 și C2, însă nu în mod egal, căci reprezentarea succesorală impune împărțirea moștenirii pe tulpini. A va culege 3/12 din moștenire, B va culege 3/12 din moștenire, C1 și C2, vor culege împreună 3/12 din moștenire, cota aferentă tulpinii acestora, fiecare având cota de 3/24 din moștenire.
În lipsa descendenților, moștenirea se cuvine clasei a doua, respectiv ascendenților privilegiați și colateralilor privilegiați.
Ascendenții privilegiați sunt tatăl și mama defunctului, iar colaterali privilegiații sunt frații și surorile defunctului precum și copii acestora până la al patrulea grad inclusiv cu defunctul.
Soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu clasa a doua de moștenitori, însă cotele diferă după cum, soțul supraviețuitor vine în concurs atât cu ascendenții privilegiați cât și cu colateralii privilegiați, caz în care cota soțului supraviețuitor este de 1/3 din moștenire, iar cota clasei a doua este de 2/3 din moștenire. În cazul în care soțul supraviețuitor vine în concurs fie numai cu ascendenții privilegiați, fie numai cu colateralii privilegiați, cota soțului supraviețuitor este de ½ din moștenire, iar cota clasei a doua este de ½ din moștenire.
Odată stabilită partea din moștenire care se cuvine clasei a doua de moștenitori, se pune problema împărțirii acestei părți în interiorul clasei. Determinarea părții care revine fiecărui părinte, fiecărui frate sau fiecărei surori.
Mai întâi moștenirea se împarte între ascendenții privilegiați și între colateralii privilegiați, între părinți și frați. Dacă la moștenire vin ambii părinți, aceștia culeg împreună jumătate, iar colateralii vor culege cealaltă jumătate, iar dacă la moștenire vine un singur părinte, acesta va culege un sfert din moștenire, iar colateralii, indiferent de numărul lor vor culege trei sferturi.
Între părinți moștenire se împarte în mod egal, la fel cum colateralii privilegiați împart între ei moștenirea în mod egal.
Astfel, dacă la moștenirea lui D vine soțul supraviețuitor în concurs cu părinții și cei trei frați ai acestuia, soțul supraviețuitor va culege cota de 1/3, urmând ca părinții și frații să împartă cota de 2/3 din moștenire. Din cota de 2/3 din moștenire, jumătate revine părinților, respectiv 2/6, care se va împărți în mod egal între părinți, fiecare părinte primind cote o cotă de 2/12 din moștenire. Cealaltă jumătate din cota de 2/3 din moștenire, respectiv 2/6 revine fraților lui D, urmând a fi împărțită între aceștia în mod egal, fiecare având câte 2/18 din moștenire.
Dacă colateralii privilegiați vin la moștenire prin reprezentare succesorală, partea din moștenire cuvenită acestora se împarte între ei pe tulpini. Revenind la exemplul anterior, dacă unul din cei trei frați ai lui D a decedat înaintea acestuia, moștenitorii fratelui, cei doi copii ai acestuia, vor veni la moștenirea lui D prin reprezentare. Însă partea de 2/6 din moștenirea lui D cuvenită colateralilor nu se va împărți în patru părți egale ci doar în trei urmând ca moștenitorii care vin prin reprezentare să împartă în mod egal partea fratelui decedat. Astfel, cei doi frați ai defunctului vor avea câte o cotă de 2/18 din moștenire, iar cei doi nepoți, copii ai fratelui predecedat vor avea câte o cotă de 2/36 fiecare.
Apoi, se mai poate întâmpla ca, colateralii privilegiați să fie rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, frați uterini sau frați consangvini în accepțiunea vechiului Cod civil. În aceste cazuri, moștenirea se împarte, în mod egal, între linia maternă și cea paternă.
Revenind la exemplul anterior, presupunem că din cei trei frați ai lui D, unul este frate uterin, altul consangvin iar unul este frate bun. În acest caz, partea de 2/6 din moștenire care revine colateralilor va fi împărțită, în mod egal, între linia maternă și cea paternă, respectiv 2/12 pentru fiecare linie. E linia maternă vor culege moștenirea fratele uterin și fratele bun, având fiecare cota de 2/24, iar în linia paternă vor culege moștenirea fratele consangvin și fratele bun, având fiecare cota de 2/24. În final, fratele uterin și fratele consangvin vor avea fiecare cota de 2/24 din moștenire, iar fratele bun va avea cota de 2/12 din moștenire.
În lipsa ascendenților privilegiați și a colateralilor privilegiați, moștenirea revine clasei a treia de moștenitori, compusă din ascendenții ordinari, din rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului. Clasă compusă din bunicii și străbunicii defunctului.
Ascendenții ordinari vin la moștenire în ordinea gradelor de rudenie, bunicii înlăturând străbunicii de la moștenire.
La fel ca celelalte clase de moștenitori, și clasa ascendenților ordinari vine la moștenire în concurs cu soțul supraviețuitor, cota cuvenită acestei clase fiind de ¼ din moștenire, cotă care se împarte în mod egal între ascendenți.
Dacă nu există rude în clasa a treia de moștenitori, moștenirea revine clasei a patra, formată din rudele colaterale ale defunctului până la gradul al patrulea inclusiv, cum ar fi frații și surorile părinților. Desigur, deși sunt rude colaterale ale defunctului, frații și surorile acestuia nu fac parte din această clasă de moștenitori, fiind incluși de legiuitor în rândul colateralilor privilegiați.
Soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs cu clasa a patra de moștenitori, cota cuvenită acestei clase fiind de ¼ din moștenire.
Colateralii ordinari vin la moștenire în ordinea gradelor de rudenie, iar colateralii ordinari de același grad împart moștenirea în mod egal.
Un loc aparte în cadrul moștenitorilor îl ocupă soțul supraviețuitor. Acesta vine la moștenire în concurs cu fiecare din clase de moștenitori, având o cotă mai generoasă sau mai restrânsă, în funcție de clasa sau de numărul moștenitorilor.
Pentru a veni la moștenire se impune, așa cum sugerează și denumirea, să aibă calitatea de soț al defunctului la data la care a survenit decesul acestuia, respectiv să nu existe o hotărâre definitivă de divorț.
Apoi, se mai impune precizarea că mai întâi se face partajul bunurilor comune, dobândite de soți în timpul căsătoriei, fiind incluse în masa succesorală doar cota cuvenită defunctului în urma acestuia partaj.
Alături de cota din masa succesorală, soțul supraviețuitor care nu are un drept de proprietate sau un drept real de a folosi o altă locuință beneficiază de un drept de abitație asupra casei în care a locuit până la data deschiderii moștenirii, dacă acest imobil face parte din bunurile moștenirii.
Soțul supraviețuitor beneficiază de acest drept până la partajul succesoral, dar nu se stinge mai devreme de un an de la data deschiderii moștenirii. Astfel, dacă partajul a fost făcut mai devreme de un de la data deschiderii moștenirii, soțul supraviețuitor se va bucura de acest drept până la împlinirea termenului de un an, exceptând, desigur, cazul în care imobilul grevat i-a fost atribuit. Dacă soțul supraviețuitor se recăsătorește, dreptul de abitație încetează, chiar dacă nu s-a împlinit termenul de un an.
În cazul în care soțul supraviețuitor nu vine la moștenire în concurs cu descendenții defunctului, beneficiază, pe lângă dreptul de abitație și cota din masa succesorală, și mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinței comune a soților.
În lipsa moștenitorilor legali sau testamentari, patrimoniul defunctului se transmite unității administrativ teritoriale, comunei, orașului sau municipiului, în a cărei rază teritorială se află bunurile la data decesului.

Leave a reply

© 2024 Tribuna
design: mvg