Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Muget, deci exist – Coana Chirița reloaded! (II) (limba română struțo-cămilescă)

Așa va arăta limba română peste 30 de ani, în 20.06.2051, în România și la Radio RO Pandemități (românii preferă cuvintele scurte autohtone, câte mai sunt, și străine; se citește cu accent unde e pus – EC): „Júrnal ora eight: Y-day after footing cu préședinte Mircéa Jóhanna Ghéorghe Míhaela P. (v-ați prins?!) did un footing and stratching Parc Hérastraw. Zis „Sal” ráțuște, dat preș, pardon, freș-food la éle ráspuns „Mulțu” el „Cu plă”. Ápoi lúat gadget speak police freak drive thru Búcurești ápăsat pédala speed more mare. Précizăm: Préș fost play-out cúmparat rush gadget kit screaning la popúlație. Y-day Preș fost pe nicăieri stat home cu homo-trainer pentru la sánatate să becoming good in form la áfaceri de business pólitic. Tămorrăw vréa să tréacă Cárpații, duminică când e sunny vreme va sta tot timpul acolo la shădow dúpă draft engaged de chief cábinet – dealer contact: preșfleșshopdotkraftmadeflehandmadefleșdotcădotială.ro Múlțu de timpúl ácordat ínterviu”. Veți vedea că nu e nici o exagerare: deja e azi, deorece totul e luat de la tvr și rra (RadioRoActualități) plus limbajul celor under treșcinci! Apropo: dacă pronunți corect treizecișicinci, ei nu înțeleg decât treșcinci! Moftangii români 2000 își continuă periplul ridiculităților în mai multe domenii, în joc fiind chiar desființarea limbii române!
Nicolae Iorga afirmă indubitabil: Limba e ființa vie care vine din timpurile cele mai depărtate ale trecutului nostru, ea e cea mai scumpă moștenire a strămoșilor care au lucrat, generație de generație, la elaborarea acestui product sufletesc., iar Heidegger: Limba e patria mea! Definiție accent în DEX: Fel particular de pronunțare specific unui grai, unei limbi sau unei stări afective. Fel particular de a pronunța cuvintele într-o limbă sau într-un dialect. (subl. n). Titanul culturii noastre, Mihai Eminescu – Epigonii: Cel mai mare omagiu pe care am putea să i-l aducem limbii române este să o vorbim corect, să-i prețuim muzicalitatea și savoarea, atât prin viul grai, cât și în scriitură’. Exact contrariul la ce vedem și auzim de peste 25 de ani, din păcate, mai ales la instituțiile amintite care ar trebui, prin constituție, să o apere. Accentul în română e frecvent pe una dintre ultimele două silabe ale cuvântului, mai ales pe ultima (felinàr), iar cuvintele terminate în vocală îl au pe silaba penultimă (feméie). Cine vede și ascultă tv și radio în Germania, Franța, Anglia, Italia, Spania… (toate țările!) știe cât de frumos și corect se exprimă nu numai redactorii, dar și cetățenii respective, cu linia melodioasă inconfundabilă și elegantă a limbii respective. Singura țară care face excepție (cine alta, la rău?!) e România prin „canalele” oficiale de stat. Fără ă-uri și bâlbâieli din plin ca unele redactoare de la tvr (corespondenta Casei regale) și rra (redactoare sport), când vorbesc liber, nu cu teleprompter!
Să vorbim de „áccentovirusul maghiar” și alte calamități lingvistico-culturale, mai ales la rra (catastrofala tvr am eradicat-o acum trei ani!) și ce se întâmplă dacă se „sparg” legile armoniei limbii române, câștigate printr-o superbă evoluție de mii de ani: de aceea e frumoasă, melodică, are ritmul ei plăcut și specific nouă, românilor!
De ce redactori rra de +/- 50 vorbesc cu cel specific limbii maghiare (doar prima silabă), tocmai ei, „specialiști ai vorbirii” care au pronunțat corect o viață întreagă, deodată încep să o schimonosească și desfigureze?! Mofturi, fandoseli și, se pare, așa se dorește… de sus!! Lingviștii știu că nu se poate schimba accentul natural dobândit și intrat în genă „din fașă”, decât intenționat și cu un mare efort. Persoane care pleacă și preiau o limbă străină după 30 de ani (cazul tuturor redactorilor rra), nu scapă niciodată de accentul inițial! Totuși „profesioniștii” rra au reușit, masiv, din ianuarie 2020! Odată cu Pandemonia au fost „infestați” și cu „accentovirusul tulpina maghiară” pe prima silabă! S-a început „în forță” cu Jurnalele (nu întâmplător cele mai audiate) vizând sabotarea limbii române – principala identitate și unitate spirituală a unui popor! Prieteni maghiari, care ascultă mereu rra, mi-au atras atenția de „pocirea” auzită! Treptat, tot mai mulți corespondenți din țară-străinătate și alți redactori, începând cu 2021, „infectați” ca la ordin! Dar nimeni între intervievați! La fel, angloidsmele de „înlocuire” tot mai multe de la începutul anului trecut – clară acțiune concertată! De ani buni scriu rra-ului mulți români revoltați acasă și-n exil cerând să nu se mai întâmple – nici nu li se răspunde! La RRInternațional nu fac, dar ei s-au scuzat față de ascultători: Jurnalele le dau rra. Supărați, și-au întrebat colegii de ce fac așa: nu li s-a răspuns ori s-a invocat „sublinierea” unui cuvânt – fals și minciună, în același timp: accentuarea se face tot pe accentul existent! Și logica îi anulează: la ce trebuie „subliniat” tot al 3-4-lea cuvânt (nimeni n-o face în lume), cum ar fi un județ, oraș, nume o echipă, țară etc. într-o enumerare cu „aceleași drepturi”?! Exemplu: Áverse în Muntenia, sudul Moldovei și Dóbrogea. Absolut nici o necesitate accentual pe averse ori Dobrogea! RRA are emisiuni excelente și moderatori talentați – de ce, atunci?!
Am vorbit cu mulți străini din Europa, America și toți ne apreciază deosebita melodicitate, constatând că e cea mai plăcută între limbile romanice după italiană și franceză. Altă dovadă de manipulare: șefa jurnalelor, C. Comănici, are o emisiune de cinci minute cu călătoriile ei săptămânale în străinătate (oare „premii” pentru mutilarea limbii române și manipularea cu pseudo-știri numai dezastre: crime, accidente, inundații, violuri, pandemonii, vaccinații…), unde vorbește perfect normal – quod erat demonstrandum! La Antene, Național, Realitatea etc. se vorbește corect! Mulți în exil se exprimă frumos și corect, fără „coanachirițisme” de tranziție! De 30 de ani la Palermo, românca dr. Irene Brumărescu e unul din exemplele minunate (11:30, lu, 6 aprilie2020)
Și, acum, imunda cacofonie – guvernul se „cacarisește” de sute de ori/zi, din martie 2020. Mulți au reclamat, nu le pasă – se pare că le place: „Nu purta o masCĂ CARE nu e…” ori GEROVITAL: „… O buniCĂ CARE…” ș. m. a. Știm că marea majoritate a guvernanților sunt agramați, chiar anaflabeți funcționali: o prim-ministră a reușit patru cacofonii în primul ei interviu de două minute! – record omologat de Guiness Book. Parcă e întrecere rabelaisiană, din 1990, printre „par-lamentabili”, cine batjocurește mai rău limba română: cine are mai multe cacofonii și pulafonii, greșeli gramaticale, de formă, de logică, angloidisme etc.! Aberații și falsificări crase de sens: în loc de echipa mobílă – „echipa móbilă” rra/sa 21.04.20, 13:45 – moderator: „mai mulți virusuri” – corect: viruși!! Din puțul gândirii: rra/sa, 6.10.18,18:26 – FC Hermanstatt-U Craiova, comentator: „Un cráiovean (cred că oltenii l-au linșat pentru accentul ăsta, că n-am mai auzit de el – CE) încearcă să șuteze, dar numai mingea trece peste bară.” (subl. CE) Record european de prostii/propoziție: 1. accent aiurea, 2. „încearcă să șuteze” – cum a trecut mingea pe lângă bară, dacă numai „a încercat să șuteze”!? Fotbalistul o fi rudă cu Iosefini… 3. „numai mingea trece peste bară”!! Haha: ce mai poate trece peste bară: pantoful său sau chiar fotbalistul!?
După multe reclamații, o redactoare de după-masa continuă atacul absurd și nedemn al colegei de dimineață comentând răutăcios criticile pertinente și obiective cu argumentele rizibile și sarcasm mascat. Ea acuză de „hiper-corectitudine” venind cu un pseudo-argument (se face de râs cu tot SRR-ul!): „Noi folosim limba vorbită, de exemplu dacă suntem în piață nu se ține cont de hipercorectitudine.” Deci Radio România, apud „zarzavagioaca” limbii române, trebuie să se exprime „ca „la piață”!! Mai rău, „marea doamnă a limbii române de piață a „identificat” inamicii: profesori de română! Adio cultură, la rra, cu așa mentalitate… O revistă Flacăra, ca multe cu limbaj tot mai suburban, scrie despre „șapte comune creștine primitive” – nu știu sensul! Creștinismul nu era „primitiv”, ci timpuriu! Deficiențe majore de exprimare, gramaticale ș. m. a. Credeți că întâmplător nu se face gramatică nici măcar în liceele pedagogice, care pregătesc dascăli pentru a preda și vorbi corect limba poporului?! Ministerul (Ne)Educației a scos istoria și geografia României din programă – ura viitorii analfabeți în masă necesari doar să voteze în necunoștință de cauză! Istoria, anemică total și cât mai e, are 0,5 pagini despre Ștefan cel Mare și astea cum s-a închinat, la final, turcilor și 1,5 cu o „vedetă de carton” – fenomenul „Chirița reloaded” e imens mai grav azi!
Nichita Stănescu ne-a învățat Ce patrie minunata este această limbă! Încheiem tot cu Luceafărul culturii române și universale, Mihai Eminescu (ziarul Timpul, 1979): Limba română e o împărăteasă bogată (între celelalte – n. n.)… A o dezbrăca de averile pe care le-a adunat, în mai bine de o mie de ani, înseamnă a o face din împărăteasă cerşetoare..’. Am ajuns iar la Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă! N-aveți, cumva, o „limbă struțo-cămilescă” americano-ungaro-ruso-patagonezo-germană și pentru noi?! Vă rugăm…

 

 

Notă
1 Prima parte a articolului a fost publicată în Tribuna nr. 449/16 mai 2021.

Leave a reply

© 2021 Tribuna
design: mvg