Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Poeme levantine în cheie fals-minoră

Poeme levantine în cheie fals-minoră

Artist vizual cu specializarea  grafică, Rodica Lomnășan, originară din Sibiu, este un cetățean european în adevăratul sens al cuvântului. După absolvirea Universității de Arte din București, în 1994, Rodica a călătorit mult în Europa, dar și în Statele Unite (unde a fost bursieră a fundației Klara Tamas, în New York) și s-a indrăgostit de spațiul levantin, stabilindu-se pentru o vreme în Cipru. Cu numeroase expoziții personale și premii naționale și internaționale, artista s-a dedicat litografiei și gravurii în culori, tehnici laborioase și rare astăzi, când litografia offset a înlocuit munca migaloasă a gravorului.
Lucrările Rodicăi Lomnășan, nobile alcătuiri de semne și culori pe suprafețe obișnuit mici, sunt inundate de lirism și de energie, iar expoziția personală BEYOND MEMORY este o selecție subiectivă de urme ale peregrinărilor artistei, incluzând câteva dintre temele sale predilecte: citadele medievale, cu porți și turnuri înalte, case de piatră și orașe încremenite în timp, corăbii zburătoare, măslini bătrâni și noduroși, labirinturi, păsări și fluturi, chipuri și creaturi fantastice, ancorate în legendele „mării interioare”.
Orașele levantine, cu clădiri vesel înghesuite pe străduțe șerpuind îngust dinspre marea presupusă doar, dincolo de orizontul caselor, cu trepte care urcă spre turla bisericii-fortărețe, alcătuiesc o lume pestriță și colorată, populată de fețe abia schițate și de geometrii diferite și surprinzătoare, de la ogivele ferestrelor și boltilor, la spirele și cărămizile care decorează acoperișurile și pereții („Pink Town”, „Citadela”, litografii).
Labirintul, o temă străveche, bogată în semnificații, devine, în viziunea Rodicăi Lomnășan, descrierea unei experiențe ludic-senzoriale, având ca destinție în egală măsură interpretarea și căutarea interioară, o incursiune în lumea simbolurilor proprii Mediteranei – spirala, ochiul, scoica, peștele – neașteptat asociate cu capete de animale fantastice și semne mistice. Toate acestea se combină într-o poveste miraculoasă, care lasă loc liber fanteziei personale, o structură dantelată nu mai mare decât mărimea unei palme („The Way”, acquaforte).
O altă temă predilectă a artistei o reprezintă natura, lumea vegetală și animală, reinterpretată într-o cheie fantastică, reflectând un interes permanent al său (ilustrat, poate, cel mai bine de seria mai veche „Animale Heraldice”). De la aripi de fluturi și fantastice creaturi marine, la fructe și copaci-totem, tonuri calde de galben, ocru, cărămiziu, portocaliu, turcoaz și albastru de Egee se revarsă peste contururile minuțios gravate.
Un exemplu tipic, relevant, al naturii reinterpretate în lucrările artistei este  „Copacul Permanenței”, o colecție impresionantă de simboluri mărunte doar prin dimensiuni, neîntâmplator și nu doar decorativ alăturate. Calea către înțelegerea acestora e poarta de intrare la baza trunchiului – doar aparent convențională în evocare, punct de pornire într-o călătorie inițiatică printre zeci de cămăruțe pline-ochi de comori reprezentate deopotrivă figurativ și abstract.
„Mă inspir din natură, din simbolurile și legendele locurilor în care am trăit. Mă minunez fără să obosesc de ceea ce vad, căci marele secret al esenței și naturii noastre este simplu, aflat sub ochii noștri adesea închiși sau incapabili să vadă sau sa recunoască esențialul. Arta mea nu se naște din revoltă, ci din contemplarea miracolelor de care suntem inconjurați. Pun mare preț pe simplitatea formei, dar pentru a o obține, parcurg un proces foarte laborios și fac multe schițe preliminare. Iubesc tehnicile grafice, gravura și litografia (deși am lucrat mult și acuarelă), pentru că iubesc culoarea. Sunt surprinsă de fiecare dată în momentul în care ridic hârtia de pe placă, pentru că – oricat iți plamifici și îți imaginezi ceea ce vei obține, rezultatul nu coincide niciodată cu planurile tale”- mărturisește artista.
Lomnășan încă folosește piatra cu granulație foarte fină – piatra litografică – aplicând straturi succesive de culoare, sau tehnica acquaforte, cu plăci de cupru migălos gravate, pentru obţinerea unor efecte picturale speciale. Spre deosebire de desen sau pictură pe suport de hârtie, pânză sau carton, gravura nu permite nicio greșeală în execuție – poate de aceea raritatea artistilor gravori în arta contemporană.

RODICA LOMNĂȘAN (n. 1965, Alamor, jud. Sibiu) artist vizual cu specializarea grafică. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1996. A participat la numeroase expoziții și saloane organizate în România și peste hotare. Din 2009 este și membru al EKATEK (Cyprus Chamber of Arts). În 2016 obține diploma de excelență la Bienala Internațională „Ion Andreescu” Buzău și premiul I la expoziția „Vox maris” de la Ateneul Român București.
În această toamnă, expune la galeria Tiny Griffon din Nürnberg – « Beyond Memories », grafică, 20 septembrie – 18 octombrie 2019 și la Bienala Albastră/ Hronicon, Brașov – lucrări ilustrând poemele lui Mircea Ivănescu, 20 octombrie – 20 noiembrie 2019.

Leave a reply

© 2024 Tribuna
design: mvg