O idee care se vehicula des și cu mare voioșie când a câștigat DT alegerile de peste ocean, în urmă cu puține luni, era aceea că, în sfârșit, va scăpa lumea corectă și cinstită de curentul leftist sexomarxist, de LGBTQ+ și alte „pericole”. Am scris despre exagerările de orice fel, dar, de fiecare dată, precizam că ideile de bază sunt corecte – curentul woke înseamnă în primul rând alertă în fața tuturor nedreptăților sociale – sinonim cu englezul awake – și există încă din perioada interbelică. Să nu uităm că rasismul este real, la fel este și sclavagismul (poate ar fi util un curs – istoria sclavagismului în USA, sau a colonialismului cu impactul său asupra civilizațiilor băștinașe? Dacă tot vom învăța istoria pe felii). Felul în care se luptă pentru ele, pentru drepturi, este distorsionat, chiar iritant uneori, declanșând, natural, reacții contrare. Dar cei fericiți atunci au fost nevoiți să schimbe rapid macazul pentru că politicianul american a luat-o, vertiginos, în direcții greu de susținut. A ieșit la iveală omul de afaceri fără scrupule și cu declarații departe de ceea ce un „intelectual adevărat” poate să susțină, să sprijine. „A ieșit la iveală” este, totuși, un argument subțire, pentru că se știa de mult timp despre el că este rece și calculat, misogin și rasist declarat. A fost lăudat, așadar, de mulți români (intelectuali cunoscuți, formatori de opinie) care postau constant că abia așteaptă să iasă DT ca să le arate el sexo-marxiștilor ce înseamnă credința adevărată și omul bun și drept, care se împreunează doar când, cum și pe unde trebuie. Gata cu leftismul, gata cu sexo-marxismul! O să vedeți voi cum va curăța SUA de mizerii!
DT este de fapt un simbol a ceea ce înseamnă teama de orice altceva decât bula în care ne simțim bine, este un exponent al părerii multora, atât de dreapta, cât și de stânga, este cel care susține credința ca lege morală supremă, în detrimentul logicii, diversității, bunului simț (deși acesta din urmă este mereu pomenit de toți, indiferent de tabără). Este cel ce admiră bărbatul macho, cap de familie și afacerist veros, dus la biserică și dintr-o bucată. Este un crez comun ambelor (tuturor) tabere care se ceartă azi pe toate canalele și căile. Curentul woke este, cum arătam mai sus, o problemă de corectitudine, de principiu. Nicio credință, nicio direcție politică nu ar trebui să nege egalitatea în fața legilor societății. Nicio religie din lume, cu atât mai puțin una care se vrea modernă și dreaptă (cum se auto-definește creștinismul) nu ar trebui să se opună câștigării de drepturi egale în rândul unei comunități – doar pentru că un anume comportament sexual contravine unei legi morale agreate de ei. Diversitatea este o realitate, nu o invenție woke, și este foarte bine că există. Corporațiile au transformat-o în teatru absurd, dar ea este un principiu universal imposibil de ignorat. Lumea în sine este complexă – nicidecum monotonă. Sistemele monotone, inadaptabile (naturale sau construite de om) sunt cele care rezistă la un set de legi sau de valori anume, particulare, dar care se sfărâmă în bucăți atunci când apar circumstanțe noi. Nu răspund la nou sau la diferit prin adaptare, prin maleabilitate, ci prin rigiditate. Natura însăși este diversă, iar diversitatea este esențială supraviețuirii. Diversitatea genetică într-o specie asigură supraviețuirea individului în fața prădătorilor, extremelor climatice și a diverșilor agenți patogeni. Mutațiile genetice benefice oferă căi de scăpare, de salvare din fața unor presiuni externe. Asta nu înseamnă că aruncăm într-o oală comună, la nimereală, orice fel de ingrediente; oameni sau culturi incompatibile, asocieri forțate, păreri total divergente. Sistemele complexe funcționale sunt cele în care s-au combinat natural, în timp, elemente care au interacționat și s-au adaptat armonios. Procesul DEI (diversity, equity, inclusion) de care se tot vorbește nu se implementează forțat – de aici au pornit cele mai multe conflicte, de multe ori pe bună dreptate. Nu înseamnă să ignori talente, calități, pregătire, ci să le folosești corect și fără prejudecăți. Nicio cultură nu se diluează într-un astfel de proces, ci se îmbogățește. Dar nu pentru că se mulează perfect pe ceea ce vrem noi – pe ceea ce putem accepta în mod rigid și limitat; ci pentru că putem accepta că există și alt fel de oameni, de culori, de opinii, de religii (sau lipsa lor). Este ca și cum ai mânca zi de zi cartofi prăjiți cu sare pentru că este singurul fel de mâncare acceptat de comunitatea ta.
Știința ne mai arată și că omenirea are o vechime de milioane de ani, că s-a dezvoltat dintr-un strămoș comun cu maimuța, că toată mitologia creștină dispare dacă o ascultăm (pe ea, pe știință) fără panică, fără frica de moarte ce a generat-o, fără prejudecăți vechi de secole și fără agresivitatea cu care încearcă credincioșii să-și impună punctul de vedere. Dar să ne întoarcem la frica cea mai mare a prezentului (dincolo de frica de moarte) – invazia homosexualilor care vor fura copiii, vor pârjoli totul în cale și vor duce la dispariția omenirii pentru că ei, nu-i așa, nu se pot înmulți ca Rahela. Este adevărat că procentul homosexualilor este în creștere, dar mai ales pentru că mai mulți au curajul să-și recunoască orientarea sexuală. În viziunea unor colegi intelectuali (adică citiți, culți, deschiși la minte), omenirea va dispărea în circa 100 de ani din cauza homosexualilor. Sunt cam tot aceiași care salutau prezența lui DT la Casa Albă. Ca să ne scape de păcate. Agenda Gay Apocaliptică vine în forță și ne va distruge, emasculează bărbații aceștia fenomenali de lângă noi, privează femeile de activități sexuale de neuitat, fură copiii și, în cel mai bun caz, îi gătesc la cină, dacă nu îi violează sau îi obligă la preacurvie organizată. Natura funcționează altfel, găsește căi, homosexuali există de când lumea (și ei nu sunt sterili, nu sunt impotenți, adesea sunt bisexuali); ca să nu mai vorbim de numărul tot mai mare de femei cu probleme reproductive care apelează la fertilizări in vitro (dacă le permite preotul de cartier), la mame surogat, la adopții (greu). Cei conservatori și anxioși au impresia că vor urma simpozioane, mese rotunde, cursuri online prin care, dacă comunitatea gay se străduiește un pic mai tare, va atrage din ce în ce mai mulți adepți care vor începe să facă sex homosexual cu mare veselie și convingere. Este o aberație atât de mare (ca și presupunerea foarte des întâlnită că homosexualii sunt pedofili), încât nici nu merită contrazisă. Cei heterosexuali au supremație genetică prin legile naturii și o vor avea în continuare. Homosexualii nu vor să conducă lumea și nici să violeze creștinii.
Revenind la felul în care arată azi societatea – am tot spus – sunt o grămadă de opinii identice, identificabile azi în cele două grupări sociale extreme născute la noi în țară (dar întâlnite cam peste tot în lume). La noi sunt evidențiate de apariția meteorică a lui CG, dar aceste extreme sunt azi universale, nu sunt inventate de români. Și împărțirea nu este în prost și deștept, așa cum eronat cred unii formatori de opinie autoproclamați intelectuali. Am întâlnit o sumedenie de „antiCG” foarte religioși, rigizi în gândire, nepoliticoși. Am colegi „proCG” absolvenți de cele mai înalte facultăți. Este ușor hilar cum cei care militează pentru Europa se laudă ostentativ că la mitingurile lor cântă Beethoven – despre care cei proCG nu au auzit, iar la mitingurile celorlalți se strigă „marș”. Dar există o lume întreagă dincolo de piețe și de demonstrații. Genul acesta de jigniri și acest tip de ură pornesc, iată, din ambele părți, din ambele tabere; care au, repet, înfricoșător de multe lucruri în comun. G. s-a pus în fața unui grup mare de oameni cu aceleași convingeri – mai ales cele conspiraționiste, mult mai puțin extremiste, după părerea mea; de aceea a câștigat atât de mulți adepți. Nu i-a format, nu i-a creat, aceștia erau deja în populație, de ani de zile, și sunt în continuare. Nu dispar cu el sau cu alți câțiva oportuniști politici asemeni lui. Și nu, nu a câștigat voturi pentru că românul e legionar sau antisemit. Ura a polarizat acum societatea, și înjurăturile reciproce nu rezolvă nimic. De ce există atât de mulți oameni care cred mai degrabă în micro-informații de pe tiktok decât în știrile oficiale? De ce există atât de multă lume dispusă să bea un ceai ciudat dintr-o sursă îndoielnică, decât să asculte un medic? De ce este atât de multă dezamăgire și atât de puțină încredere? De ce cred cei ce se autodefinesc „deștepții țării” că toată lumea o duce bine, că suntem îmbuibați, că avem tot ce ne trebuie și că nimeni nu duce lipsă de nimic? O dovadă clară de ruptură de realitate. Le propun să meargă, cu genul acesta de discurs intolerant și superior, în mijlocul acelor oameni, la sate, în locurile cele mai sărace din România. Să discute direct, cu opinii pro și contra. Scârba pentru meseriile „de jos”, cele care le pun, de fapt, pâinea pe masă, seamănă șocant de tare cu extremele fasciste pe care tot ei le critică.
Este cringe (cum se spune azi) felul în care se raportează cele două tabere una la alta. „Măi mitocanilor, noi ascultăm Beethoven!” nu este o abordare câștigătoare, cu atât mai mult cu cât era vorba de imnul UE și nu este foarte sigur că toți cei din piață erau niște fini cunoscători ai muzicii simfonice (am luat acest mic exemplu pentru că această înfoiere intelectuală este actuală, dar exemple am cu sutele). Și nici lipsa de interes pentru acest gen de muzică nu te face automat sac de box pentru elita țării, și nici „prost”. Nici dojana calmă, conservatoare, prefăcut înțeleaptă nu îți asigură egalitatea în drepturi, dacă nu ești din tabăracarecredeînevanghelie. Vreau să subliniez a suta oară faptul că DT este departe de a fi un intelectual, dar era susținut de șocant de mulți intelectuali ca un salvator în fața invaziei woke/LGBTQ. Deloc dublu standard. Unii dintre cei mai mari scriitori și pictori ai lumii sunt și au fost homosexuali. Iar călugării catolici au procese și condamnări pentru pedofilie homosexuală. Din nou, deloc dublu standard.
Ceea ce vedem azi este așa numita semnalizare socială (social signaling). Suntem animale sociale și suntem setați să dorim să facem parte din grupul numit „noi”, ceea ce necesită, obligatoriu, un grup dușman numit „ei”.„Covid-19 este o farsă, iar vaccinurile sunt periculoase” a fost un semnal semnificativ, care nu putea trece neobservat, care a separat atunci în mod fiabil două grupări opuse, războinice. Nu are nimic de-a face cu știința (sau religia), sau prea puțin. Totul este mai degrabă despre apartenență. Acest tip de noi-versus-ei-prin-semnale-sociale este ceea ce ne-a permis să trecem de la familii extinse la orașe și națiuni în exprimarea unor opinii. Uneori procesul este inofensiv (sportul, de exemplu), alteori este eroic (multe exemple în istorie; categoric nu aș include prezentul din România la eroism). Alteori este folosit pentru a fura alegeri (sau în politică, în orice alt scop). Uneori este vorba de gatekeeping. Oricum, dacă dorești să convingi oamenii, ești mult mai eficient dacă acorzi atenție la ceea ce fac ei, mai degrabă decât la ceea ce spun. Delimitarea noi și ei se adâncește prin injurii, iar batjocura unui grup validează deciziile și opiniile celuilalt grup. În niciun caz batjocorirea ideilor celuilalt grup nu îl va face să își schimbe opiniile. CG reprezintă un grup mare de oameni diferiți, un grup pestriț ca profesii, vârstă, etnie, religie, un grup parțial intelectual, parțial needucat și naiv – un grup de alegători. Orientarea politică îndoielnică a candidatului, extremismele și ilegalitățile trebuie categoric taxate. Dar se vorbește mai mult despre ele decât despre ceea ce susține el despre lume și viață, și asta mi se pare mult mai periculos. Faptul că tu ai în lumea educată oameni care încă nu sunt convinși că 2+2=4 este infinit mai periculos decât unele declarații de agitator de duzină. Faptul că ai un astfel de teren propice pe care poți semăna absolut orice este cea mai mare problemă a prezentului.
În loc de încheiere – un exemplu american: atunci când ardea LA, dincolo de teoriile cu focul pus de guverne, de chemtrail-urile care aruncau flăcări și alte asemenea bazaconii am citit sute de mesaje care spuneau, tradus aproximativ – „Oare nu acolo locuiau vedetele alea care trăiau în păcat, făceau sex cu bărbații și rupeau filele din biblie? Uite că dumnezeu nu doarme”. Orice comentariu este de prisos.