Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Coronavirusuri, coronaviruși

În inecuația complexă din titlu un termen este direct abordabil: coronavirusurile (inclusiv severe acute respiratory syndrome coronavirus 2, SARS-CoV-2 sau novel coronavirus, 2019-nCoV, care a provocat pandemia iernii, Coronavirus disease sau COVID-19) sunt o serie de virusuri învelite în genom ARN, care infectează diferite specii de animale, inclusiv oamenii, fiind responsabile în principal de afecțiuni respiratorii și digestive și ducând chiar la moarte (cu o rată de deces scăzută, de circa 1%, în special în cazul persoanelor cu sistem imunitar slăbit în urma altor afecțiuni). Cu această simplă și elocventă prezentare am clarificat un termen al inecuației. Cât privește celălalt termen, lucrurile sunt foarte complicate.
Mai întâi, în cazul coronavirușilor timpul de incubare diferă de clasicul interval de maxim 14 zile, și, prin urmare, nu putem vorbi despre posibilitatea izolării pentru o asemenea perioadă de la ultima dată de expunere. Nu există certitudini în acest sens. Mecanismele activării așa-numiților coronaviruși sunt complexe și depind de un proces esențial de răspuns, uitarea. În încercarea de stabilire a raporturilor dintre cele două variabile am plecat de la definirea termenului coronavirus. De fapt nu am plecat astfel, pentru că termenul la singular este aparent banal de înțeles în sens denotativ. La plural lucrurile se schimbă consistent, motiv pentru care ar trebui să regândim inecuația. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române alocă forma de plural, „virusuri”, agenților patogeni care se reproduc în interiorul celulei vii și provoacă boli infecțioase, iar forma „viruși” în principal programelor informatice cu capacitate de autoreplicare, concepute pentru a perturba funcționarea calculatoarelor. În distincția operată în titlu, coronavirusurile sunt agenții patogeni din familia coronaviridelor care au condus la apariția pandemiei cu epicentrul în Wuhan, iar coronavirușii sunt acele programe cu potențial de autoreplicare care au perturbat în ultimele luni softul mental. Cu alte cuvinte, replica la epidemia cu coronavirusurile beta din familia celor asociate cu sindromul respirator acut sever este infodemia cu coronavirușii mediatici.
Infodemia, un termen nou apărut în domeniul științelor sociale, mai precis asumat de științele comunicării, a fost propus de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), desemnând „o supraabundență de informații – unele corecte, alte nu – care îngreunează accesul oamenilor la surse de încredere atunci când au mai multă nevoie de ele”1. Raportul OMS din 2 februarie 2020 atrăgea atenția asupra necesității unui management comunicațional rezonabil al 2019-nCoV ‘infodemic’, așadar cu scopul combaterii miturilor și zvonurilor privitoare la epidemia de coronavirus, răspândite în principal prin rețele: „Due to the high demand for timely and trustworthy information about 2019-nCoV, WHO technical risk communication and social media teams have been working closely to track and respond to myths and rumours” (WHO, Novel Coronavirus (2019-nCoV) Situation Report – 13, 2 februarie 2020). Practic, unei pandemii răspândite în principal prin aerul respirat îi corespunde o infodemie răspândită prin rețele, adică prin new media. Și efectele uneia, și ale celeilalte se resimt asupra stării de sănătate a omului. În primul caz vorbim acțiunea asupra sistemului respirator și digestiv, având efecte, în cazurile severe, asupra întregului sistem imunitar, care este paralizat treptat. Pentru stoparea răspândirii, indivizii suspecți pot fi izolați și, după caz, tratați. În cel de-al doilea caz vorbim despre acțiunea asupra capacității de judecată, ca urmare a emoției colective, a panicii contagioase care nu poate fi stopată prin izolare. Încă nu s-a inventat un spațiu izolator care să nu permită răspândirea fenomenului colectiv de panic disorder, în majoritatea cazurilor afectând indivizi în raport cu care nu pot fi depistate circumstanțe de risc vital. Este firesc de înțeles ca teama generată de o anumită criza de securitate – cum este cazul de față al crizei de securitate sanitară datorate răspândirii COVID-19 din zona epicentrului Wuhan în Orientul Îndepărtat, Australia, America de Nord și Europa – să producă panică la nivel colectiv, dar nu este firesc ca această panică, excedând arealurile geografice în care au fost depistate persoane purtătoare de 2019-nCoV, să conducă la manifestări în vecinătatea prostiei, dar mai ales să ducă la o extindere majoră a infodemiei.
Pentru prima dată, pandemiei COVID-19 îi corespunde o infodemie globală, dar nu e pentru prima dată când vreo infodemie să fi apărut în spațiul public național. Într-un interviu acordat Radio France International (RFI) în 19 februarie 2020, profesorul universitar Alina Bârgăoanu2, decanul Facultății de Comunicare și Relații Publice din SNSPA evidenția prezența anterioară a infodemiilor la scară națională: „Eu cred că ne-am mai confruntat cu astfel de infodemii, inclusiv în spațiul public românesc, […] însă ce este nou acum este faptul că este vorba despre o infodemie la nivel global creată”. Să înțelegem prin infodemie o epidemie (sau pandemie) de fake news, prin prisma căreia informații asociate unor autorități sau informații pe care și le asumă media clasice sau noi (așa numitele știri culese „pe surse”) compensează necesarul de informare în spațiul public. Ceea ce este grav în situația infodemiei prezente este faptul că, în ciuda unor fluxuri informaționale corect gestionate de autorități, excesul de informații din surse neautorizate sufocă orice posibilitate de comunicare instituțională rapidă, eficientă, regulată și transparentă și de control asupra crizei de securitate. În arborescența de zvonuri și mituri sufocând fluxul informațional gestionat de instituții, panica la nivelul anumitor categorii sociale conduce la acțiuni iraționale, justificând mai degrabă un declin al funcțiilor mintale și reacții emoționale contagioase, cum ar fi crearea de provizii de hrană pentru câteva luni, cât să supraviețuiască „apocalipsei COVID-19”.
Coronavirușii care afectează softul mental se răspândesc cu viteză mai mare decât coronavirusurile, în medii în care agenții patogeni ar fi fost demult distruși sau incapabili să pătrundă. Nu numai acele acțiuni de panică de masă, nu numai isteria colectivă și alte asemenea tulburări care produc perturbări severe asupra organismului social în ansamblu sunt cele care ar trebui să ridice semne de întrebare. Organismul social slăbit, alimentat cu știri false, continuă să se hrănească, din ce în ce mai avid, cu alte știri false care întrețin ceea ce poartă numele de „consistență cognitivă”: un continuum perceptiv, atitudinal și comportamental, puternic afectat de infodemie, de coronaviruși, dar ducând la pretenția de raționalitate, dând „formă rațională inclusiv comportamentului irațional”3. În această lume afectată de coronaviruși, informații greu de verificat deschid cutia întunecată a conspirațiilor. Iar cei care transformă iraționalul în rațional, organizând lumea în moduri pline de înțeles în acord cu propriile temeri, cu efectele panicii produse de infodemie, nu pot fi contraziși nici cu argumentele imbatabile ale rațiunii. Din această cutie întunecată a conspirațiilor, a început să circule în rețele o serie uluitoare de pseudo-informații. Iată, spre exemplu, una dintre acestea: „Scriitorul Dean Koontz a publicat cartea Ochii întunericului în 1981. În capitolul 39 descrie un laborator la marginea orașului chinez Wuhan, unde s-a inventat un virul mortal, în cadrul programului de război biologic al țării Virusul este numit Wuhan-400” (primită pe WhatsApp, având drept sursă „asumată” incredibilia.ro).
Acest fake-news, circulând în mediul de răspândire a coronavirușilor, adică fiind transnațional și extinzându-se și în spațiile în care coronavirusurile nu au ajuns încă (și probabil nu vor ajunge vreodată), a fost demontat de Nicole Bogart în 21 februarie 2020 pe website-ul CTV News4. Să reținem că, printre multiplele inexactități introduse în simpla informație circulând în rețele, în ediția din 1981 a cărții The Eyes of Darkness arma biologică din capitolul 39 purta numele Gorki-400, iar începând cu ediția din 2008 numele i-a fost schimbat în Wuhan-400. Dar ce se va întâmpla dacă se va confirma supoziția epidemiologului chinez Zhong Nashan și a grupului său de experți conform cărora virusul nu are originea în Wuhan, chiar dacă primul caz a fost consemnat în amintitul oraș chinez5? Nu se va întâmpla nimic, pentru că în cazul unei infodemii o informație falsă sau inexactă înseamnă doar una dintr-un învolburat ocean de informații.
Să consemnăm că această pandemie informațională/ comunicațională, infodemia COVID-19, afectează o masă incomparabil mai mare de oameni decât virusul însuși, că în inecuația titlului coronavirușii au pondere mai importantă în raport cu coronavirusurile pentru un organism social slăbit, cu metabolism șubred. Pandemia COVID-19 se va stinge. Infodemia va continua să alimenteze cu supoziții ilogice mitul unei conspirații împotriva umanității. Adică va continua să șubrezească singurul liant social posibil, încrederea.

 

 

Note
1 În original, „an over-abundance of information – some accurate and some not – that makes it hard for people to find trustworthy sources and reliable guidance when they need it”, în Novel Coronavirus (2019-nCoV) Situation Report–13, World Health Organization [online], URL: https://www.who.int/docs/default-source/coronaviruse/situation-reports/20200202-sitrep-13-ncov-v3.pdf, 2 februarie 2020.
2 Mirela Dădăcuș. (2020, 19 februarie). Prof.univ.dr. Alina Bârgăoanu, despre „infodemia” cauzată de noul coronavirus. RFI [online]. URL: https://www.rfi.ro/social-118440-profuniv-dr-alina-bargaoanu-despre-infodemia-cauzata-de-noul-coronavirus?fbclid=IwAR2Fdnlp-3ZsnT87R7RRqs3Iln5mbGdFOziUtD-2Wz1SPR1A7BylUcj-8TE#.Xk5KUst5TfQ.facebook
3 Adrian Lesenciuc. (2017). Teorii ale comunicării. Brașov: Editura Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă”. p.82.
4 Nicole Bogart. (2020, 21 februarie). No, Dean Koontz did not predict coronavirus in 1981 thriler novel. CTV News [online]. URL: https://www.ctvnews.ca/world/no-dean-koontz-did-not-predict-coronavirus-in-1981-thriller-novel-1.4822194
5 Cao Quigqing, Gao Yun. (2020, 27 februarie). Renowned Chinese expert: COVID-19 will be contained in China by end of Aprilie. CGTN [online]. URL: https://news.cgtn.com/news/2020-02-27/Expert-China-to-contain-COVID-19-epidemic-by-end-of-April-Oq6HWNyzks/index.html?fbclid=IwAR0kznxHme88pi7HOPnA4nPEqlyAFWD9BSG95AP9NioSLQ7Ahxd4BiFeJtw

 

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg