Consiliul
Județean Cluj

România
100

Director fondator: Mircea Arman, 2015

Director fondator revista pe suport material: Ioan Slavici, 1884

weekly magazine in english,
romanian and italian

Poezie italiană contemporană

Poezie italiană contemporană

 

 

STEFANIA ONIDI
S-a născut în Sardinia și este licențiată în limbi și literaturi străine la Universitatea din Cagliari, cu o teză despre poezia spaniolă contemporană. Locuiește în Perugia, unde este profesoară. Cea mai recentă antologie a sa, Quadro Imperfetto, a apărut la Bertoni editore, în 2017. Textele sale au fost publicate în diferite antologii, reviste, platforme literare. A fost tradusă în spaniolă și armeană. Este și pictoriță. A expus în grupuri de artă contemporană naționale și internaționale.

 

 

Douăzeci de picături de pauză
diluate în două degete de apă.
E temporar
efectul sării de lizină.
Deși ulcer
ca acel instantaneu.
Nu ajunge o pereche de ochelari întunecați.
Se înțelege
din buzele închise
de la mâinile singure.

 

 

GABRIELLA MONTANARI
S-a născut în regiunea Ravenna, în 1971, cu dublă naționalitate, italiană și franceză, licențiată în litere moderne, deține o diplomă în pictură, este poetă, scriitoare, critic literar și fotograf. Editor, traducător din franceză și din engleză, colaborează cu reviste literare, de călătorie și de artă. Poeziile și povestirile sale sunt prezente în antologii italiene și din străinătate. A publicat mai multe cărți de poezie, proză și de artă. Cea mai recentă este Anatomie Comperate (2018, Vague Edizioni/WhiteFly Press).

 

 

Funcții fiziologice

 

 

Printre profiluri migdalate și țeste de ghindă
țâșnesc cuvinte gravate pe frunze.
Se zice că vița de vie va naște sânge proaspăt.

Aș putea să supraviețuiesc pietrei
și asprimilor singurătății
dacă aș accepta inutilitatea sunetelor.

Pe pagina cotețului
versurile cocoșului
sunt litere de urină de neșters.
Albușurile ne învață gândul limpede.

Poezia este să alegi mărul stricat,
să preferi rujului, gustul.

Din Anatomie Comperate, Vague, 2018

 

 

ANTONELLA BARINA
Născută în 1954, este poetă, dramaturg, jurnalistă. Dintre antologiile sale: Madre Marghera, ediția a șaptea la l’Editrice Helvezia, Turning; Le città della luna, Empiria Edizioni, Aria; Il Prezzo della poesia, Panda, etc. Conduce revista Edizione dell’Autrice, ajunsă la al 88- lea număr pe hârtie și a lansat în Veneția, în anii 2000, o editură pe cont propriu, promovând și susținând diferite trasee poetice. De asemenea promovează M’Editare , activitate ajunsă la a XI-a ediție anul acesta.

 

 

Coronavirus

 

 

Și veni una dintre năpaste
să ne reamintească fragilitatea de a fi
– respirul nostru fragil
– expunerea trupului
în timp ce armatele se echipau
și eșuau în unele întreprinderi spațiale
știința nu putea să facă nimic
nimic acțiunile comerciale
nimic președinții
nimic industria vaccinului
împotriva acelor măruntaie mortale
neprevăzuta virgulă
în lungul parcurs al istoriei
Avea forma sferică de asteroid
cu roșii copaci uriași
și câțiva fulgi de zăpadă
presărați ici colo
Prevestită de către cartea lui Yahweh
– și de către Nostradamus
lecția răspândi groaza
Readuse gândul
la planeta ce ne găzduiește
La grimasa de durere
a unui liliac fiert de viu
de la care și mâncătorii de carne
întorceau privirea
Așteptând să învățăm
a ne hrăni cu lumină.

 

 

MARIA LUISA VEZZALI
S-a născut la Bologna, în 1964, este profesor de discipline literare la liceu, traducătoare din Adrienne Rich (Cartografie del silenzio, Crocetti, 2000 La guida nel labirinto, Crocetti, 2011, obținând premiul Universității din Bologna pentru traducere) și din Lorand Gaspar (Conoscenza della luce, Donzelli, 2006). A debutat cu poezie în 1987, iar cea mai recentă carte a sa este Tutto questo (Puntoacapo editrice, 2018). Membră a redacției Le voci della luna și a grupului de traducătoare WiT (Women in translation), care au tradus Audre Lorde, D’Amore e di lotta (Le Lettere, 2018).

 

 

Virgilio

 

 

de fapt o predăm dintotdeauna
așadar am fi trebuit să asimilăm
învățător și elev se întâlnesc în pădure
printre tufișuri uscate și umbre uriașe
cărări răsucite și spectre fără pace
în infern umblă împreună
sau pe abrupte urcușuri de ispășire
dar lucrul cel mai amar dintre toate
și spus așa defăimător cel mai pe nedrept
învățătorul nu atinge paradisul
se estompează jos, în curentul ascendent fără niciun cuvânt
sau timp pentru un salut făcut cum trebuie
dacă reușește, reușește elevul
singur-singurel înconjurat de dragostea sa
drept înainte la izvorul foarte blând de lumină
pe care aici, jos, ni-l putem doar imagina

Din Tutto questo, Puntoacapo editrice, 2018

 

 

Traducerea din limba italiană
de Claudia Albu-Gelli

 

 

Selecție autori de
Serena Piccoli și Giorgia Monti

 

Leave a reply

© 2020 Tribuna
design: mvg